Starea heleșteelor piscicole din bazinul hidrografic al râului Prut
Heleșteele piscicole din bazinul hidrografic al râului Prut din Republica Moldova și județul Iași, România se confruntă cu mai multe provocări economice, sociale și de mediu. Sectorul piscicol, deși cu un bun potențial pentru economia locală a ambelor țări ca resursă alimentară importantă, o mare cerere la nivel local, și un rol important al zonelor umede și a iazurilor, este de o eficiență destul de scăzută.
După 1990, în mod special în Republica Moldova, s-a produs o scădere bruscă a producției de pește din cauza colapsului USSR și pierderii legăturilor economice anterioare, a consecințelor privatizării incorecte și a statutului incert al terenurilor. Declinul producției de pește a fost cauzat și de insuficiența resurselor financiare pentru modernizarea capacităților de producție, creșterea cheltuielilor de energie, apă și furaje, migrația forței de muncă și neglijarea sectorului din partea statului. O mare parte din capacitatea de producție a rămas practic neutilizată, iar cele care au fost exploatate nu au fost gestionate într-un mod durabil. În unele cazuri, bazinele piscicole erau închiriate de întreprinderi mici, care erau dornice să obțină profit, dar nu aveau suficiente competențe de gestionare a afacerilor sau a mediului. Unele dintre heleșteele piscicole necesită, de asemenea, restaurări serioase sau sunt utilizate în alte scopuri, de exemplu pentru irigații sau pentru creșterea animalelor. Printre gestionarea deficitară aplicată în prezent la fermele piscicole de scară mică se numără utilizarea irațională a îngrășămintelor, utilizarea excesivă a hranei pentru pești și nerespectarea normelor pentru densitatea maximă a peștilor. Acești factori pot contribui, de asemenea, la o deteriorare intensă a bazinelor piscicole, inclusiv colmatarea, eutrofizarea și înflorirea bazinelor acvatice cauzată de algele toxice. Gestionarea deficitară este rezultatul lipsei documentelor de politică locală pentru ameliorarea bazinelor piscicole, inclusiv gestionarea apelor uzate care sunt eliberate în apele naturale, fără tratare, a insuficienței resurselor de apă calitative sau a gestionării nefavorabile a densității peștilor etc. În activitatea de creștere a peșelui, piscicultorii nu sunt conștienți de abordările ecologice și foarte adesea o astfel de producție piscicolă nesustenabilă duce la pierderi economice sau producție ineficientă.
Tehnologii de creștere a peștelui aplicată în zona proiectului
Doar 23-24% din cererea locală de produse din pește în Republica Moldova este acoperită din peștele crescut local, restul – din peștele importat. Preferințele populației din Republica Moldova sunt pentru pește viu, în special pentru așa specii ca știuca, crapul, și somnul, pe când cea mai mare parte din peștele importat este înghețat, de exemplu în 2010, peștele congelat a reprezentat 67,3% din totalul produselor din pește importat. Majoritatea întreprinderilor piscicole mici și mijlocii din Republica Moldova aplică sistemul de creștere semi-intensiv, iar fermele piscicole mici – cel extensiv. Principalele specii economice sunt crapul argintiu, cosașul și crapul chinezesc. Utilizarea sistemului de creștere intensivă a întâmpinat dificultăți din cauza costului crescut al aeratoarelor și al energiei pentru menținerea circulației apei și a nevoii de calcinarea a iazurilor, precum și a hranei de înaltă calitate. În România, sistemele de acvacultură sunt dezvoltate tehnologic în două direcții: 1) creștere intensivă (în special salmonidele) și creștere extensivă și semi-intensivă a ciprinidelor în policultură, în corpuri de apă în sol (iazuri și lacuri). Conform Studiului de piață pentru sectorul pescuitului din România, structura speciilor de pești cu valoare economică este dominată de ciprinide, fiind formată atât din specii indigene, cât și cele asiatice, restul aproximativ 1/3 fiind păstrăv, șalău, sturion sau alte specii etc. În pofida condițiilor de mediu adecvate pentru creșterea peștilor în bazinul hidrografic al râului Prut, dificultățile economice fac piscicultură în această regiune un sector economic neglijat de guvern. Majoritatea producătorilor de pește din sudul și nordul Republicii Moldova și județul Iași nu sunt competitive în ceea ce privește cantitatea și calitatea produselor din pește și facilitățile moderne de producție a peștelui în comparație cu alte țări europene.
Problemele de sănătate a peștilor în fermele pisicole din zona proiectului
Prevalența bolilor și infecțiilor parazitologice sunt printre principalele cauze ale producție scăzută de pește și ale reducerii profitului din acest sector. Printre cele mai răspândite boli ale speciilor de pești valoros din punct de vedere economic în sistemele de reciclare a acvaculturii (RAS) și heleșteele piscicole se numără viremia de primăvară și aerocistita, care pot provoca până la 70% mortalitate la alevini și adulții la crap. Starea peștilor este legată de condițiile de mediu și de o gestionare slabă a agriculturii. Prin urmare, ratele ridicate de hrănire duc la creșterea concentrațiilor de amoniac, care provoacă răni ale organelor excretoare, eroziuni și răni pe piele, necroza branhiilor și alte leziuni, făcând de asemenea peștii mai sensibili la infecții. Formele bacteriene, prezente în apă în cantități mari, sunt capabile să colonizeze tegumentele peștilor afectaâi, agravând astfel starea peștelui. Supraaglomerarea, stresul cauzat de manipularea neadecvată, proasta calitate a apei, nutriția inadecvată și stresul mediului legat de modificările climatice sunt factori suplimentari care conduc la focare de boli. Acumularea cantităților mari de nămol duce la dezvoltarea microorganismelor patogene, protozoarelor și organismelor multicelulare.
Bacteriile patogene se dezvoltă, de asemenea, în sistemul gastro-intestinal al peștilor, în principal după părăsirea iazurilor de iarnă (hrănire tardivă) sau în cazul insuficienței furajelor și a consumului de detritus, de exemplu, în cazul crapului. În plus, infecțiile parazitologice afectează producția de pește. Printre factorii naturali care contribuie la răspândirea paraziților se numără dezvoltarea excesivă a macrofitelor (acetea sunt bogate în moluște acvatice, care servesc ca gazde intermediare pentru mulți paraziți ai peștilor, de exemplu viermii trematozi), cât și penetrarea accidentală a gazdelor diferitor paraziți, din corpurile de apă naturale în iazuri. Focarele de boli apar mai ușor în RAS datorită densităților înalte de populare din aceste sisteme. Cu toate acestea, sursele comune de apă ale heleșteelor piscicole sunt apele de suprafață (pâraie și râuri mici), care sunt adesea foarte poluate cu substanțe organice și agenți patogeni din apele uzate netratate și din evacuarea deșeurilor municipale și, astfel, contribuie la înrăutățirea sănătății peștilor. În plus, scăderea continuă a cantității de apă din cauza gestionării inadecvate a heleșteelor și a schimbărilor climatice, cum ar fi perioadele uscate și temperaturile ridicate, contribuie, de asemenea, la intensificarea prevalenței bolii și a infecțiilor parazitologice.
Datele Institutului de Zoologie privind frecvența mortalității peștilor și a bolilor peștilor din ultimii ani demonstrează că aproximativ 50% din probele de apă colectate din heleșteele piscicole nu respectă standardele de calitate cerute. Secetele din ultimele decenii au condus la o reducere a cantității de apă și, în consecință, la înrăutățirea condițiilor sanitare heleșteelor, fiind umplute doar 50-70% din nivelul optim al acestora (Zubcov et al., 2013).
Necesitea proiectului TeamUp HealthyFish
Mulți din fermierii piscicoli din bazinul hidrografic Prut nu percep semnele agravării calității apei și bolile populațiilor de pești. De asemenea, practice nimeni nu raportează incidența bolilor, deoarece există frică de descalificarea produselor din pește și de pierdere a clienților. În consecință, impactul economic al acestor boli asupra sistemelor de acvacultură este dificil de cuantificat. Există o nevoie urgentă de a înțelege prevalența diferitelor boli și paraziți în speciile de pești valoroși din punct de vedere economic, care vor permite prezicerea pierderilor economice potențiale, dezvoltarea practicilor de gestionare a sănătății peștilor orientate către fermieri și aprecierea investițiilor necesare pentru combaterea bolilor peștilor. Piscicultura poate contribui la creșterea economică a zonelor rurale de pe ambele maluri ale râului Prut.
De exemplu, unele estimări statitistice au demonstrate că un bazin piscicol prin plata impozitelor poate vărsa în bugetul local până la 1200 USD pe an. Producția piscicolă poate, contribui cu noi locuri de muncă aproape de locul de trai și cu o îmbunătățire a bunăstării lor economice, oferind un produs intern mai sănătos, de calitate superioară și mai ieftin decât cel importat. În același timp, piscicultura nu este o prioritate în sectorul agricol pentru Republica Moldova. O dovadă este faptul că în acest moment nu există programe guvernamentale pentru creșterea peștilor (ultimul program guvernamental s-a încheiat în 2010), iar statisticile oficiale sunt lipsite de statutul economic și / sau de mediu al fermelor piscicole. Contribuția pescuitului și a pisciculturii la produsul intern brut între 2004 și 2010 a fost sub 0,1 la sută pentru Moldova și 0,005 la sută pentru România, datorită eficienței economice scăzute a multor întreprinderi piscicole (FAO, 2012; Zubcov et al., 2013).
România dispune de un plan strategic național pentru acvacultură pentru 2014-2020, care reflectă asupra provocărilor majore pentru sectorul acvaculturii și oportunități în funcție de diferite regiuni ale României. Tot în România, au existat numeroase programe de finanțare de stat și externe care permit modernizarea și extinderea întreprinderilor piscicole, achiziționarea de echipamente actualizate, software și sisteme de monitorizare. De exemplu, Stația de cercetare și dezvoltare Ezareni pentru acvacultură și ecologie acvatică a Universității din Iași pentru creșterea și reproducerea peștilor a fost reabilitată în cadrul proiectului Centrul pilot Resurse pentru conservarea transfrontalieră a biodiversității acvatice a râului Prut, MIS ETC 1150 (2012) -2015), care a fost realizat în comun cu Institutul de Zoologie, Republica Moldova. Deși lipsesc informațiile actualizate și cercetările publicate de evaluare privind managementul sănătății peștilor, în același timp, există o cooperare bine stabilită în timpul lucrărilor anterioare comune de cercetare ale Institutului de Zoologie, (IZ), și Universitatea de Științe ale Vieții “Ion Ionescu de la Brad” Iași (IULS). Implementarea unui proiect comun va permite combinarea expertizei, a facilităților de cercetare și a celor mai bune practici de gestionare pentru reducerea bolilor de pești și a focarelor parazitologice, stimulând astfel producția de pește în zona bazinului hidrografic al râului Prut.